ASBist si neASBist

Cum e sa fii ASB-ist?

(Nota: ASB=Asociatia Studentilor Bioingineri)

Imi amintesc ziua admiterii. Stateam afara si-asteptam sa fiu chemata la examenul ce avea sa imi schimbe viitorul...profesional vorbind. Atunci am dat cu ochii de un banner ASB. Mi-am dat seama ca studentii au o organizatie, dar ei fiind BIM si eu BFKT, nu am nicio treaba...i-am dat uitarii.

Mai apoi, ca un bobocel constiincios, mergeam emotionata la facultate citind toate afisele ce-mi ieseau in cale. Zilnic, ma izbeam de usile incarcate de afise cu mesaje ce imi starneau curiozitatea. Ieri era "Vrei sa faci ceva diferit?", azi e "Vrei sa iti lasi amprenta?", maine urma sa fie ""Vrei sa te faci auzit?"etc etc

"Bai! Cine-s astia si ce vor? Mai au afise?Sunt stresanti de acum, ei ..poftim cultura". In una din zilele urmatoare vad un afis nou. "Acum ce mai e? Vrei sa faci o revolutie? Sau ce?" Afisul era cu "Te asteptam marti la sedinta ASB".

Ha haaa... Deci astia erau! Am mers la prima sedinta tare curioasa. Eram singura din an. In amfiteatru toti se cunosteau parca de cand e lumea si pamantul, radeau si discutau. Discutau despre Balul Bobocilor. Se certau, glumeau si comunicau. Cereau propuneri pt bal. Eu aveam o idee... dar nu am avut suficient curaj sa iau cuvantul...si am tacut.

A trecut mai bine de un an de atunci. Am cam participat la tot ce faceau oamenii astia. Incepeau sa imi fie dragi. Eram un membru activ. ASB era un mod de a-mi petrece constructiv si distractiv timpul.

Prima sedinta din anul 2 a adus in discutie tot Balul Bobocilor. Am zis acum ideea care in urma cu un an nu o puteam zice. Nu s-a pus in aplicare din lipsa fondurilor...

Au trecut lunile... nu stiu cand, nu stiu cum, nu stiu unde.

Am acceptat ca o provocare propunerea unor membri de a candida ca Vice. Suna interesant... nu stiam ce inseamna cu exactitate dar aveam incredere.

Situatia s-a schimbat fara sa constientizez. Azi am meditat la asta si...realizez. Programul imi e incarcat, zilele pline, nopti nedormite, cafele peste cafele... nervi... oameni fericiti... miros de alcool si tutun...oameni care fac multe si oameni fara inspiratie... cearcane adanci si oboseal... si un sentiment imens de satisfactie sufleteasca! Cineva a zis ca "E un stil de viata!"

Seara, intru in camera de camin si dau cu ochii de fetele care-mi scot ochii: "Iar nu ai maturat!"sau "Ti s-a stricat mancarea in frigider!"" sau "Da 1 leu pt sacii de gunoi..."etc etc.

Cam asa se scurge viata mea de zi cu zi, seara de seara, noapte de noapte...

Facultate? A, da, mai dau si pe la facultate. Ajung mai des in sediul ASB decat in salile de curs dar merg la facultate. Nu imi neglijez facultatea.... cateodata.

Mama m-a sunat zilele trecute sa ma intrebe cand ma va vedea la fatza. "Nu vin weekendul asta! E training, trebuie sa stau...Aaa... Nu, mama, nici weekendul viitor, merg la Bucuresti... Vacanta? A, da, o sa fie... dar e posibil sa plec... Nu stiu, cand mai vin. Vad eu".

Filele carnetelului de cupoane pentru reducere la transportul cu ternul zboaaaaara. Minutele cele 400 de pe orange se duc intr-o saptamana... Somnul de dupa amiaza de anul trecut, nelipsit de altfel, s-a transformat in "Mmmm, lasa ca la noapte dorm!"
La anul...la anul...la anul va trebui sa renunt la ASB... dupa ce "mi-a intrat in sange". Sunt zile in care il sun pe Petru (The President) fara sa stiu de ce. Doar din obisnuinta... (Salut Petru! Stiu ca citesti asta pana la capat:P)

E drog.. cum sa te lasi? Cum va fi in anul 3? O sa merg la prima sedinta...O sa zic aceeasi idee dina nul 1, din anul 2... O voi zice altfel, se va aplica!

Si apoi... voi bate in retragere :( Ma indoiesc ca pregatirea licentei va fi la fel de captivanta...

But life goes on... si Nella goes maine acasa!